Cu ocazia acestor evenimente, Muzeul Satului a pregătit mai multe evenimente.
Ziua îndrăgostiţilor la români, “Dragobetele”, va fi sărbătorită, pe 20 şi 21 februarie, la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, cu artişti şi meşteri populari, care vor prezenta tradiţiile legate de începutul primăverii.
“Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeităţi păgâne care populau spaţiul balcanic şi danubiano-pontic, unde era şi protector al animalelor, dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările ‘se logodesc’ în această zi. În ziua de Dragobete, în satele româneşti se practicau multe credinţe legate nu numai de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat”, a declarat conf. univ. dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.
Ziua de 20 februarie este dedicată copiilor, care pot participa la o serie de ateliere de creaţie, iar pe 21 februarie vor putea fi ascultaţi Gelu Voicu şi Taraful Lăutarii din Teleorman, Polina Gheorghe, Maria Băndoiu, Narcisa Băleanu, Iulia Mihai, Nicu Mâţă şi actorul Nae Alexandru.
Din 22 începe și Târgul de Mărțișor
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” anunţă organizarea, în perioada 22 februarie – 7 martie, a Târgului de Mărţişor.
Intitulat “Primăvara în sat”, evenimentul va avea loc în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 10,00 – 16,30.
“Ca în fiecare an, meşteri populari şi artişti plastici vor expune cele mai frumoase mărţişoare, pe care vizitatorii le pot cumpăra pentru a le oferi celor dragi. Unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, mărţişorul sugerează renaştere, puritate şi dragoste, iar efortul depus în confecţionarea lui îl înnobilează şi îi conferă sens”, precizează instituţia muzeală.
În anul 2017, Mărţisorul a fost inclus în Patrimoniul mondial UNESCO, element împărţit cu Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova.