Pământul se regenerează. Aparent nu suficient de repede pentru că ocupanții lui, NOI, „cheltuim” ceea ce el ne oferă mult mai repede. De 1,7 ori mai repede.
Earth Overshoot Day (EOD) este ziua care marchează cheltuirea resurselor Pământului pe anul în curs. În acest moment, resursele Terrei s-au epuizat.
Dacă vreți – brutalizând o comparație – este ziua în care rămâneți cu portofelul gol. Numai că nu puteți să vă împrumutați de la bancă. Pentru că nu este vorba de bani, ci de oxigen. Iar termenul pe care faci imprumutul este atât de înaintat încât posibil să îl plătească mai târziu copilul tău. Dacă va putea.
Există termenul a lua pâinea de la gură. În acest caz nu iei numai pâinea ci și oxigenul, apa sau celelalte resurse.
Nu unuia de pe stradă – ci copilului tău.
Omenirea a consumat astfel deja întregul “buget” oferit de Pământ: resursele Terrei s-au epuizat ieri, 2 august. Folosim natura de 1,7 ori mai repede decât ea se poate regenera
Miercuri, 2 august 2017, este ziua în care omenirea a consumat deja întreg bugetul oferit de natura înconjurătoare, informează Mediafax.
Problema este extrem de gravă.
În anul 1961, anul în care a fost fondată organizaţia WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea ţărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică şi putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situaţie total opusă.
Dacă acum 20 ani EOD avea loc la finalul lunii septembrie, dacă în 2012 EOD avea loc pe 22 august, cinci ani mai târziu, în 2017, aceasta s-a mutat deja pe 2 august.
Emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa generaţiilor viitoare, ca moştenire, datorii uriaşe: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii, cerere pe care o numim amprentă ecologică, conform datelor Global Footprint Network (GFN), partener WWF.
Pe scurt, umanitatea foloseşte natura de 1,7 ori mai repede decât aceasta se poate regenera. Este ca şi cum am folosi 1,7 planete Pământ, într-un an.
Preţul acestui comportament global este din ce în ce mai evident şi ia forme diverse: defrişări, secete, lipsa apei potabile, eroziunea solului, pierderea biodiversităţii şi acumularea dioxidului de carbon în atmosferă.
Resursele Terrei s-au epuizat, iar situatia e dramatica. “Anul acesta ne-a fost dat să vedem doar câteva din efectele schimbărilor climatice în jurul nostru. La Roma se raţionalizează apa casnică, în Portugalia zeci de oameni au fost omorâţi în focuri de păduri, iar la noi alertele meteo devin ceva obişnuit. O singură planetă avem şi e bine să ne aducem aminte de acest lucru şi nu să ni se aducă aminte. Altfel, preţul economic, social şi ecologic va fi din ce în ce mai mare, până nu vom mai putea să-l plătim”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.
Cele mai recente date GFN arată totuşi semne că începem să ne mişcăm în direcţia potrivită. În SUA, amprenta ecologică pe cap de locuitor a scăzut cu 20% (între 2005 şi 2013). Schimbarea, datorată şi recesiunii, este asociată emisiilor mai scăzute de carbon.
În ciuda retragerii SUA din lupta împotriva schimbărilor climatice, numeroase oraşe, state şi afaceri americane îşi dublează angajamentele. Mai mult de atât, China, ţara cu cea mai extinsă amprentă ecologică totală, şi-a luat angajamentul de a integra o abordare ecologică în planul de dezvoltare pentru următorii cinci ani şi a adoptat iniţiative pentru reducerea emisiilor de carbon. Scoţia, Costa Rica şi Nicaragua sunt alte exemple de ţări care adoptă sisteme energetice ce reduc emisiile de carbon.